Categorie: Uncategorized

Fondul de Fondul Proprietatea (Fondul) a fost creat în urmă cu zece ani, în scopul de a oferi compensații cetățenilor României, ale căror bunuri au fost confiscate de către stat în timpul regimului comunist. În septembrie 2010., organizația noastră a fost selectat de administrator de investiții din acest fond. Colegul meu Grigore Necesar din București, condus de punerea fondului pe Bursa de la București în 2011, iar la 29 aprilie 2015. Fondul de debut la Bursa de Valori de la Londra. Cu această ocazie, am întrebat-Greg, el a împărtășit cu noi impresiile despre comerț în România și interesante schimbările care au avut loc în această țară în ultimii ani.

Perspectivele macroeconomice în România

Anul trecut, România wyprzedzała cea mai mare parte a Europei, din punctul de vedere al dinamicii de creștere economică, iar economia românească are potențial pentru dezvoltarea în continuare într-un astfel de sau la un ritm mai rapid decât creșterea produsului intern brut (PIB) de 2,8%, a marcat în 2014. România are, de asemenea, acces la евросоюзных fondurilor structurale, care sunt una dintre cele mai importante instrumente ale UE utilizate pentru a menține o creștere economică durabilă și de a corecta dezechilibrele între anumite regiuni din cadrul uniunii europene. Noi credem că creșterea economică a României va depinde în mare măsură de absorbția fondurilor primite de la UE, care sunt o sursă importantă de finanțare actuale și viitoare de proiecte, precum și a cheltuielilor publice legate de posibilitatea de dezvoltare a infrastructurii.

Diferite se publică în prezent, de previziuni în ceea ce privește România sunt încurajatoare.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, în anii 2015-2017, economia românească ar trebui să crească în medie cu 3% pe an, datorită în primul rând la o creștere puternică a cererii în țară. Noi credem că un nou contract de împrumut încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), de asemenea, ar trebui să aibă un impact benefic asupra română creșterea economică prin consolidarea stabilității financiare a țării, precum și creșterea de supraveghere pentru implementarea reformelor structurale.

România îndeplinește importante schimbări de politică fiscală.

Cu participarea, în primul rând, de reducere a costurilor și de reducere a unor impozite. La începutul lunii aprilie 2015, prim-ministrul a anunțat că taxa pe valoarea adăugată (TVA) la toate produsele alimentare și băuturi non-alcoolice va fi redus de la 1 iunie 2015. de la 24% la 9%. TVA pentru toate celelalte bunuri vor fi reduse de la 1 ianuarie 2016. de la 24% la 20%.

În aceeași lună, agenția de rating Standard & Poor ‘ s a confirmat ratingurile pe termen lung și pe termen scurt a datoriei externe a României, la nivelul BBB-/A-3 (cel mai mic rating de investiții), cu perspectivă stabilă. În plus, S&P consideră că economia românească va crește în perioada 2015-2018 despre o medie de aproape 3% pe an, pe un val de creștere a consumului intern.

Deși indicatorul datoriei de stat a României la PIB-ul a crescut semnificativ din anii 2006-2007, se află încă la un nivel relativ moderat nivel (ok 40%). Consumul intern s-a dus de mult la munte, iar în română export, de asemenea, în creștere. Ne așteptăm solidă de creștere a consumului în anul 2015. Investițiile rămân în urmă, dar, ca și creșterea economică în general, trebuie să simtă efectele benefice eficient de absorbție a fondurilor UE. Mai mult, în primele două luni, în anul 2015, România a înregistrat un excedent de cont curent la nivel de 285 milioane euro, comparativ cu un deficit de ordine 201 milioane euro în aceeași perioadă în 2014.

Pentru factor favorabil pentru investitori, considerăm constantă și tot mai grea lupta guvernului român cu corupția.

Progresul în domeniul privatizării

Dorința României de la privatizare, inclusiv cu intrare cheie de mai multe companii de trezorerie de stat din sectorul energetic de la Bursa de Valori Mobiliare de la București (BVB), în ultimul timp, sînt în noi de optimism. Unele dintre aceste companii sunt, de asemenea, comercializate cu ajutorul globale chitante de depozit (GDR) pe Bursa de Valori de la Londra. Este de așteptat prima ofertă publică, în următoarele câteva companii, inclusiv major român operator de centrale hidroelectrice.

 

România este în prezent considerat a fi o nouă piață de perspectivă (de clasificare MSCI), dar autoritățile române par a fi determinate pentru efectuarea de modificări, menite să ofere această țară statutul pe piața ascendent. Ne plac acțiunile guvernului României are îmbunătăți starea piețelor de capital. Guvernul, poliția locală a bursei de valori, de reglementare a pieței și cheie de mai multe entități implicate în piața românească de capital în mod constant lucrează la dezvoltarea sa. Una dintre deosebit de importante inițiative în acest domeniu este o încercare de a identifica și eliminarea celor opt bariere care împiedică dezvoltarea piețelor de capital. În combinație cu inițiativa de piață a regulatorului, adică Biroul de Supraveghere Financiară, aceste programe ar trebui să îmbunătățească accesul investitorilor pentru piata romana.

România a implementat foarte ambițios codul de guvernanță corporativă pentru companiile de trezorerie

El aduce rezultate pozitive în caz de diverse companii, cum ar fi rezultatul final, creșterea eficienței, o mai mare competitivitate și transparență de turnătorie și mai eficient de control asupra acțiunilor executivului. Noi credem că activitățile orientate spre creșterea nivelului de guvernanță corporativă ar trebui să fie continuat, deoarece acest factor este de o importanță crucială pentru rezultate trezoreriei de stat și a convinge potențialii investitori, că aceste companii vor să urmeze o singură bandă de circulație pe drumul care duce la restructurare.

Compania de trezorerie, reprezintă o parte importantă a economiei românești, procesul de îmbunătățire a productivității și profitabilității ar trebui să fie continuat. Creșterea standardelor de guvernanță corporativă-este, de obicei, un pas în direcția cea bună, dar mai sunt încă multe de făcut în cauză a spori nivelul de organisme independente, de companii, de manageri profesioniști și de schimb debuteaza.

 

Cum ar trebui să fie considerate rezultatele alegerilor prezidențiale din România. A fost o surpriza, sau o senzație, și poate fi, ceva ce poate fi de așteptat?

Aceasta depinde de scopul pentru care este surpriza… Majoritatea comentatorilor, sondaje de opinie au arătat o pe victoria lui Victor Ponti, iar pentru mine acest lucru nu a fost surprinzător. Pentru mine mult timp în urmă a fost evident că va câștiga Klaus Iohannis.

Poate ar trebui să adaug că sondajele nu au ținut cont de voturile din străinătate, ceea ce a fost foarte important pentru acest joc. Iohannis se bucură de sprijinul cercurilor de Vest, Uniunea Europeană, personal de sprijin, Jean-Claude Junckera și angela Merkel, iar Ponta nu a fost un astfel de sprijin, și acest lucru s-a văzut. Dacă cineva a vrut să susțină acest proeuropejski direcțiile politicii românești, atunci, evident, a votat la Iohannisa și aici s-a constatat că susținătorii unei astfel de politici este, cu siguranță, mai mult decât adversarii.

De asemenea, se poate vedea pe harta, cum s-au dezvoltat de vot din punct de vedere geografic. Deci, iată, toată Transilvania a votat pe Iohannisa, în timp ce Moldova și  au Pontę. În Dobrogea, în regiune ” litoral de vot s-au descompus aproximativ în jumătate. Și acest lucru este în concordanță cu teza Samuel Huntington, care într-o Coliziune de civilizație a desenat o linie de separare România pe podea, cam așa, ca aceste voturi sunt distribuite, în cazul în care Transilvania se referă la domeniul central-european, iar Moldova și sarcina mai mult în direcția Balcanilor, a ortodoxiei și a acestui tip de cultură politică.

Rezultatele alegerilor înseamnă schimbare în politica internă a României?

Eu cred că nu prea se va schimba ceva după aceste alegeri, pentru că alegerea Iohannisa nu schimbă raportul de forțe în România. Anterior, președintele Traian Băsescu a fost foarte asemanator cu tabăra politică, că Iohannis. În acest sens, într-o anumită măsură s-a produs înlocuirea politicienilor cu aceeași opțiune. Într-o oarecare măsură, pentru că Iohannis este asociat cu partidul național-liberal, în timp ce partidul democrat-liberal, cu care se Băsescu, a fuzionat cu partidul național-liberal, creând o Alianță Creștin-Liberală – un astfel de mediu, dar un pic altele.

Și cum va arăta cooperare internațională a noului președinte, cu actualul prim-ministru? Sau personal factor poate juca aici un fel de rol?

Română sistemul politic, în general, construit pe acest principiu, că el stabilește, de premier și de președinte într-o situație de conflict. Concurența depinde de construcția sistemului. Unii politologi numit acest sistem dualistyczno-konfliktualnym, tocmai pentru că astfel de conflicte provoacă. Nu este clar în constituție, cât și în practică, de acțiune, care dintre aceste centre este mai important. Mi se pare că funcția de președinte, cel puțin, așa a crezut Ponta, pentru că a candidat fiind actualul prim-ministru, în timp ce mai multă putere, de obicei, are prim-ministrul.

Sunt sigur că între cei doi politicieni, de asemenea, va fi exact un astfel de conflict, rezultă nu atât din problemele de personal – Ponta și Iohannis nu este de personaje, care sunt într-un conflict personal – că din natura sistemului.

Și cum va arăta politica României față de republica Moldova și Ungaria?

În ceea ce privește Moldova, aici poate să apară o anumită schimbare, deoarece anterior, președintele Băsescu a fost foarte implicat în treburile Republicii Moldova, a susținut o relație foarte strânsă cu mai mulți politicieni din această țară și a promis că, după darea de birou în România va încerca la cetățenia republicii moldova, și va încerca să iasă de pe scena politică din această țară.

Atitudinea Klaus Iohannisa în Moldova, însă, mai puțin emoțional. Modul său de viață nu presupune exclusiv relații strânse cu Moldova, și în această direcție poate fi un pic slăbită, deși, cu siguranță, el a susținut o coaliție proeuropejską în Moldova, în principal, datorită acestor său german lor relații.

Și Ungaria?

Este de remarcat faptul că, Iohannis, vine din Transilvania, așa că știe relațiile română-maghiară destul de bine. Ungurii care trăiesc în România, au votat pentru el, iar aceste Ungurii nu este Budapesta. Maghiar de stat nu este unul și același cu Ungurii care trăiesc în Transilvania. Cu toate acestea, cred că aici se va dezvolta, o bună cooperare în cadrul Uniunii Europene și aceste probleme care pot apărea, ele pot fi îmbunătățite prin persoana noului președinte.

Cum vor arăta relațiile ruso-române?

Eu cred că aceste relații vor fi rezultatul relațiilor româno-germane și polono-germane.